
Lezarea cartilajului articular (condropatia)
Lezarea cartilajului articular (condropatia) este asociată cu pierderea ireversibilă a proprietăților acestuia, deoarece țesutul cartilaginos nu are capacitatea de a se vindeca singur, fiind lipsit de vascularizație și nervi. În lipsa capacităților regeneratoare ale țesutului condral distrus pe suprafețe mari, articulația se va deteriora complet, necesitând intervenții chirurgicale complexe de artroplastie (protezare cu implant artificial).
Lezarea cartilajului articular (condropatia) este asociată cu pierderea ireversibilă a proprietăților acestuia, deoarece țesutul cartilaginos nu are capacitatea de a se vindeca singur, fiind lipsit de vascularizație și nervi. În lipsa capacităților regeneratoare ale țesutului condral distrus pe suprafețe mari, articulația se va deteriora complet, necesitând intervenții chirurgicale complexe de artroplastie (protezare cu implant artificial).
Cartilajul articular
Cartilajul articular este un țesut de consistență elastică, care acoperă oasele la nivelul articulațiilor, sub forma unei membrane netede, albe, sidefii, rezistentă la compresie. Funcția cartilajului articular este de a facilita alunecarea suprafețelor osoase ale articulației, pentru un grad minim de frecare. Leziunea de cartilaj articular poartă numele de leziune condrală și apare la orice vârstă, spontan sau lent.
Simptomele leziunilor condrale apar de obicei tardiv, asociate frecvent cu alte traume la nivelul articulației, și se agravează în timp – în special în cazul persoanelor adulte, vârstnice.
Leziunea de cartilaj articular
Leziunea de cartilaj articular este o afecțiune ca urmare a unei mișcări greșite sau a unui traumatism direct, cu precădere în situațiile unui istoric de traume ale articulației. Astfel, în funcție de gravitatea leziunii, cartilajul articular va fi în imposibilitatea de a-și îndeplini rolurile – de amortizare a șocului la mers sau alergat și de protejare a oaselor împotriva frecării în interiorul articulației.
Articulația cu cea mai mare frecvență a leziunilor de cartilaj este genunchiul, una dintre cele mai complexe și mai mari articulații din corp. Afecțiunea degenerativă a articulației genunchiului cauzată de distrugerea cartilajului pe porțiuni mari se numeste gonartroză, situație în care sunt compromise progresiv inclusiv cele trei oase – femurul, tibia și rotula, până la degradarea completa a articulației și pierderea funcționalității acesteia.
Leziunea de cartilaj articular al genunchiului poate fi de natură traumatică (în urma unui traumatism) sau degenerativă (cu evoluție treptată), iar refacerea suprafețelor articulare deteriorate se poate dovedi imposibila. Stadiile incipiente ale leziunii condrale pot fi remediate cu ajutorul tratamentului prin infiltratii intraarticulare, dar cele mai frecvente cazuri necesită intervenții chirurgicale, pentru dispariția durerii și restaurarea functiei articulației.
Cauzele condropatiei
Leziunea de cartilaj articular al genunchiului poate apărea în următoarele situații:
- contact direct;
- cădere pe genunchi;
- aterizare incorectă;
- răsucire forțată în flexie;
- presiune din rotație excesivă;
- alte leziuni ale articulației;
- uzură datorată bolilor degenerative articulare.
Factori de risc în apariția leziunii de cartilaj articular:
- practicarea sportului, de ex. fotbal, tenis, schiat, baschet, atletism sau ciclism;
- condiții improprii ale activităților sportive, recreative sau de performanță;
- traumatisme majore produse în contact direct, prin accidentări;
- vârsta înaintată, surplusul ponderal al obezității și sedentarismul;
- uzura cartilajului articular cauzată de artroză (osteoartrită);
- artrita reumatoidă și alte afecțiuni articulare progresive;
- masa musculară slab dezvoltată, în special la femei.
Simptomele pentru leziunea cartilajului articular
Primele simptome ale leziunii cartilajului articular pot să apară decalat față de momentul producerii, dat fiind faptul că țesutul cartilaginos nu posedă receptori de durere. Pe măsură ce traumatismele sau uzura articulației cauzează dispariția cartilajului – va apărea și durerea, datorită contactului direct de “os pe os”.
Leziunea cartilajului articular manifestă următoarea simptomatologie la nivelul articulației:
- Senzație dureroasă, intensă sau difuză;
- Durere la mers prelungit și pe scări;
- Durere la stat prelungit pe scaun;
- Temperatură locală crescută;
- Acumulare de lichid intraarticular – hidartroză;
- Cracmente (senzații auditive sau palpatorii produse la mobilizare);
- Instabilitatea articulației la mișcări bruște;
- Rigiditate ce limitează mobilitatea;
- Blocarea articulației;
- Limitarea și diminuarea performațelor sportive.
În momentul în care pacientul resimte o durere acută sau difuză, dar persistentă la nivelul genunchiului ori a altei articulații, recomandarea este programarea pentr o consultatie ortopedica. Intervenția timpurie este importantă pentru stoparea durerii și evitarea afectării mobilității articulației. Începerea tratamentului potrivit va limita apariția complicațiilor pe termen lung și chiar declanșarea gonartrozei (artroza progresivă a genunchiului).
Investigații și diagnostic
Diagnosticul leziunilor cartilajului articular implică parcurgerea mai multor etape de investigații:
- Consult: examinare fizică prin palpare și diferite manevre diagnostice asupra traumatismului de la nivelul articulației, plus documentarea anamnezei (istoricul medical al pacientului și datele incidentului);
- Radiografie simplă: față și profil, pentru a distinge diminuarea sau dispariția cartilajului;
- Examinare RMN (rezonanță magnetică nucleară): identificarea precisă a leziunilor intraarticulare;
- Artroscopie exploratorie: intervenție chirurgicală minim invazivă, cu vizualizare directă a leziunii.
Tratamentul leziunii de cartilaj articular
Leziunile de cartilaj articular se clasifică pe diferite grade de afectare, în funcție de gravitatea afecțiunii. Leziunile minore ale cartilajului articular, în stadii precoce de gradul 1 și 2, pot avea rezultate foarte bune cu tratament non-chirurgical (conservator), însă cele majore impun de cele mai multe ori tratament chirurgical.

Tratamentul conservator
Tratamentul conservator, non-chirurgical, pentru leziunile minore în acut – cel mai adesea provocate de traumatisme directe – implică aplicarea protocolului internațional R.I.C.E (Rest, Ice, Compression, Elevation). Acesta presupune parcurgerea a patru pași simpli, în primele 24-72 de ore:
Astfel, imediat după accidentare:
- (Rest) Odihna implică oprirea din orice activitate care solicită zona articulației și evitarea efortului;
- (Ice) Gheața reduce inflamația și durerea, cu aplicări de 15-20 minute la fiecare 2 ore, protejând pielea;
- (Compression) Compresia constă în utilizarea unui bandaj elastic medical, cu compresie moderata;
- (Elevation) Ridicarea membrului afectat pentru a facilita drenarea fluidelor, sprijinit pe perne sau pe ceva comod.
În cazul leziunilor minore, care se pot îmbunătăți în câteva săptămâni în funcție de gravitatea și extinderea daunei, tratamentul conservator poate include medicație cu analgezice și antiinflamatoare non-steroidiene (AINS) sau cu steroizi – pentru controlul durerii și al inflamației. Recuperarea leziunilor de cartilaj articular impun anumite exerciții speciale de kinetoterapie (terapia prin mișcare). O mare recomandare in tratamentul leziunilor condrale o au infiltratiile intraarticulare cu acid hialuronic si cu plasma (PRP) care se absorb la nivelul catilajului, pe care il protejeaza impotriva uzurii.

Tratamentul chirurgical al cartilajului articular
În funcție de suprafața condropatiei (leziunii de cartilaj) există câteva posibilități terapeutice.
În cazul leziunilor de grad I-II, tratamentul este chirurgical artroscopic prin care se stabilizează leziunile condrale, mecanic și termic astfel încât lichidul sinovial să nu mai poată pătrunde în fisurile din cartilaj .
În leziunile de cartilaj este de grad II-IV, este nevoie de reconstrucție condrală.
Dacă suprafața afectată este mai mică de 1cm2 se practică tehnica prin microfracturi. . Această tehnică se poate efectua într-o singură etapă. Pacientul nu se poate sprijini pe piciorul operat o perioadă de timp, perioadă determinată de localizarea condropatiei (leziunii de cartilaj).
Dacă suprafața defectului de cartilaj este mai mare de 1cm2 – 1,5cm2, se recomandă alte tehnici de reconstrucție: mozaicoplastie, implantare de matrice condrală(Care-S, Condrofiller, Chondro Gide), implantare de condrocite autologe (ACI) și MACI.
- Debridarea este o procedură artroscopică potrivită cartilajului distrus parțial. Prin această tehnică se netezesc suprafețele articulare prin curățarea cartilajului deteriorat. Se reduce astfel gradul de frecare între oase, pentru controlul durerii și a inflamației cauzate de edem (acumularea excesivă de lichid).
- Tehnica chirurgicală de autoregenerare cu microfracturi Este o metodă prin care se practică niște găuri în osul rămas fără cartilaj până la stratul care conține celule ale măduvei hematogene. Sângele care vine din aceste găuri formează o rețea de fibrină care umple defectul condral în care vor migra în săptămânile următoare condrocite din cartilajul alăturat, sănătos. Astfel se formează un cartilaj cu calități inferioare față de cartilajul normal, dar cu rezultate clinice foarte bune atunci când suprafața defectului condral este sub 1 cm2
- Mozaicoplastia (transplantul de cartilaj) este o tehnică chirurgicală minim invazivă ce implică recoltarea cartilajului sănătos și transferul acestuia în locul cartilajului deteriorat. Refacerea cartilajului se realizează pe porțiuni mai mici de 4 cm, cu autogrefe (de la pacient) sau cu allogrefe (de la cadavru).
- Transplantul autolog de condrocite (ACT – Autologous chondrocyte transplantation) este o tehnică de regenerare a cartilajului degradat prin implantarea de condrocite recoltate și cultivate din țesutul pacientului. Suspensia de condrocite va sintetiza în matricea condrală țesut cartilaginos sănătos.
- Implantarea de condrocite autologe (ACI) este un tratament în 2 etape chirurgicale. În prima etapă se recoltează țesut condral dintr-o zonă de importanță minimă, urmată de o perioadă în care condrocitele se cultivă în laborator. În a doua etapă chirurgicală cartilajul rezultat prin cultivarea propriilor celule condrale este implantat.
- MACI (Matrix associated autologous condrocyte implantation) este tot o tehnică chirurgicală în 2 etape, diferența față de ACI fiind aceea că celulele condrale sunt cultivate pe o matrice tridimensionala. Matricea este lipită cu fibrin glue sau suturată. Implanatea de matrice condrală este o tehnică frecvent utilizată în leziunile mari de cartilaj.
Procedurile artroscopice utilizate sunt tehnici chirurgicale minim invazive de diagnosticare și de reconstrucție (tratament), prin care se vizualizează în interiorul articulației, cu un instrument medical tubular, numit artroscop. Acesta funcționează ca o cameră video în miniatură, ce permite explorarea exactă a leziunilor din articulație și tratarea acestora cu instrumente specifice.
Recuperarea și prevenția
Fără o intervenție terapeutică timpurie pentru diagnosticare și urmarea tratamentului potrivit, leziunile cartilajului articular evoluează în artroza, care în formele mai severe duce la pierderea funcției articulației și invaliditate. Recuperarea depinde de gradul de gravitate al fiecărui caz și de profilul medical al pacientului, putând fi extinsă pe o perioadă semnificativă de câteva luni.
Prevenția încurajează evitarea sedentarismului și a excesului ponderal, tonifierea musculaturii, adoptarea unei alimentații sănătoase, efectuarea de activități fizice regulate, înlăturarea supraîncărcării fizice și în special a presiunilor exercitate asupra articulațiilor și precauția în practicarea activităților sportive intense.
Diagnosticarea leziunilor cartilajului articular de la primele simptome și urmarea tratamentului potrivit pot să te cruțe de dureri recurente și de complicațiile ulterioare ale artrozei.

